Bancorex a acordat peste 5000 credite favorizate, cu dobanda de 8-12%, membrilor institutiilor statului, respectiv politie, justitie, serviciile secrete romanesti si straine si clasa politica. Credite de sute de miloane de lei au fost acordate pentru cumpararea de terenuri, construirea de locuinte si crearea de IMM-uri, iar o mica parte dintre beneficiarii lor sunt:

- Toma Zaharia – (supranumit domnul Cocaina) general maior de politie, secretar de stat in Ministerul de Interne in Guvernul PSD; credit luat in august 1996, pe o durata de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 128.872.533 lei, echivalentul a 41.000 dolari;

- Tutilescu Marian Grigore – general de brigada, sef al politiei Capitalei, fost adjunct al generalului de politie Pavel Abraham; creditul luat in august 1996, pe o durata de 5 ani, pentru “imobil” in valoare de 310.554.967 lei, echivalentul a 98.800 dolari;

- Geanta Zamfir – (zis Zizi), general de brigada, prim-adjunctul inspectorului general al Politiei de Frontiera; credit luat in decembrie1995, pe o durata de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 88.102.726 lei, echivalentul a 34.400 dolari;

- Plaiasu Neculae – comisarul sef al Garzii Financiare; crdit luat in martie 1996, pe o durata de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 34.000.000lei, echivalentul a 11.900 dolari;

- Codrea Dragos – director al Directiei de Control al Faptelor de Coruptie si Criminalitate Organizata in cadrul Corpului de Control al Primului Ministru; credit luat in ianuarie 1996, pe o durata de 25 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 34.700.000 lei, echivalentul a 13.300 dolari;

– Solcanu Ion – viceliderul grupului parlamentar PSD din Senat, senator de Iasi, presedintele PSD Iasi; credit luat in mai 1996, pe o durata de 20 de nai, pentru “imobil”, in valoare de 95.929.000 lei, echivalentul a 32.700 dolari;

- Oana Gheorghe – secretar de stat in Ministerul Finantelor in guvernele Nastase si Vacaroiu, credit luat in decembrie 1995, in valoare de 120.000.000 lei, echivalentul a 46.900 dolari;

- Popescu Ion – (zis Gioni) general, director-adjunct al SRI, credit luat in aprilie 1996, pentru “imobil”, in valoare de 120.000.000 lei, echivalentul a 41.200 dolari;

- Dan Gheorghe – fost sef al UM 0215, fost ofiter de Securitate, reactivat dupa alegerile din 2000, credit luat in octombrie 1996, in valoare de 100.000.000 lei, echivalentul a 30.300 dolari;

- Iliescu Dumitru – consilier de stat al presedintelui Ion Iliescu, fost director al SPP, credit luat in mai 1996, pentru “imobil”, in valoare de 245.030.000 lei, echivalentul a 83.600 dolari;

- Crainiceanu Iulian – general SPP, numit in ianuarie 2001 prim-adjunct al sefului SPP, fost aghiotant al lui Adrian Nastase, credit luat in februarie 1997, pe o durata de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 71.384.976 lei, echivalentul a 10.300 dolari;

- Bajenaru Aida – ofiter SPP, fost aghiotant al lui Adrian Nastase, actualmente sefa protocolului la Camera Deputatilor, credit luat in iunie 1996, pe o durata de 25 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 71.278.391 lei, echivalentul a 23.800 dolari;

- Tanase Tudor – general, directorul Serviciului Roman de Telecomunicatii Speciale (STS), fost ofiter de Securitate, credit luat in august 1996, pentru “imobil”, in valoare de 32.020.000 lei, echivalentul a 10.200 dolari;

- Stefanut Ion – general de brigada, seful Inspectoratului pentru Prevenirea si Combaterea terorismului sin Serviciul roman de Informatii (SRI), fost ofiter de securitate, credit luat in decembrie 1996, pe o perioada de 10, pentru “imobil”, in valoare de 81.836.000, echivalentul a 22.000 dolari;

- Tache Viorel – fost sef al UM 0215, participant activ la mineriada din 13-15 iunie, partener de afaceri al fostului ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, credit luat in octombrie 1996, pe o perioada de 17 ani, pentru “imobil”, in valoare de 40.900.000, echivalentul a 12.500 dolari;

- Diamandescu Ion Cornelui – general, era sef al Inspectoratului General al Politiei in timpul mineriadei, din 13-15 iunie 1990, credit luat in iunie 1996, pe o perioada de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 125.300.000 lei, echivalentul a 41.900 dolari;

- Tanase Ionel – colonel SPP (Serviciul de Paza si Protectie), aghiotant al lui Ion Iliescu, seful Sectiunii 1 a SPP, credit luat pe 18 noiembrie 1996, pe o perioada de 11 ani, pentru “imobil”, in valoare de 91.810.444 lei, echivalentul a 27.900 dolari;

- Tinca Gheorghe – ambasadorul Romaniei la Praga, fost ministru al Apararii in guvernul Vacaroiu, credit luat in iulie 1996, pentru “imobil”, in valoare de 197.403.470 lei, echivalentul a 64.500 dolari;

- Miclea Damian – general de brigada (din 2003), seful Inspectoratului Judetean de Politie Prahova, credit luat in octombrie 1996, pe o perioada de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 85.810.000 lei, echivalentul a 26.100 dolari;

- Dobrinoiu Vasile – general in Ministerul de Interne, sustinator al lui Ion Iliescu in alegerile din 2000, credit luat in decembrie 1996, pe o perioada de 5 ani, pentru “imobil”, in valoare de 40.000.000 lei, echivalentul a 10.700 dolari;

- Cuhutencu Ion – subprefect de Bucuresti, credit luat in 1996, pe o durata de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 75.200.000 lei, echivalentul a 22.800 dolari;

- Ghiciu Pascu – judecator la Curtea Suprema de Justitie, fost secretar de stat in Ministerul de Interne in guvernul Vacaroiu, pentru “imobil”, in valoare de 10.000.000 lei;

- Barbulescu Nineta – secretar de stat in Minitserul Afacerilor Externe si presedinte al Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC) , credit luat in octombrie 1996, pe o durata de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 75.712.000 lei, echivalentul a 22.900 dolari;

- Orbescu Ioan – secretar general al Ministerului Lucrarilor Publice Transporturilor si Locuintei, credit luat in iulie 1996, pe o durata de 5 ani, pentru “auto”, in valoare de 40.000.000, echivalentul a 13.000 dolari;

- Paun Ovidius – procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, fost sef al Directiei Cercetari Penale sin IGP, credit luat in februarie 1996, pe o perioada de 15 ani, pentru “imobil”, in valoare de 51.359.532 lei, echivalentul a 18.500 dolari;

- Pelmus Pandelea – general de brigada, seful Directiei Management si Resurse Umane din Ministerul de Interne, credit luat in mai 1996, pe o perioada de 5 ani, pentru “auto”, in valoare de 30.515.000 lei, echivalentul a 10.400 dolari;

- Telu Adrian – seful inspectorilor din Ministerul Justitiei, credit luat in 5 decembrie 1996, pe o perioada de 26 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 107.889.000 lei, echivalentul a 29.000 dolari;

- Slavoiu Ionel – colonel magistrat, Seful Sectiei Parchetelor militare, credit luat in decembrie 1996, pe o perioada de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 60.500.000 lei, echivalentul a 16.200 dolari;

- Grecea Ovidiu – consul general in Brazilia, fost sef al Departamentului de Control si Anticoruptie al guvernelor Adrian Nastase si Radu Vasile, credit luat in decembrie 1995, in valoare de 120.000.000 lei, echivalentul a 46.900 dolari;

- Burdusel Marius – fost ofiter de securitate, dupa 1989 a intrat in SRI devenind sef al sectiei SRI Pitesti. A luat un credit in iunie 1996, pe o perioada de 5 ani, pentru “bunuri”, in valoare de 80.000.000 lei, echivalentul a 26.700 dolari;

- Arion Tiganasu Janica – colonel de politie, seful Directiei de Cercetari Penale din IGP (din februarie 2001), credit luat in iulie 1996, pe o durata de 5 ani, pentru “auto”, in valoare de 15.000.000 lei, echivalentul a 4.900 dolari;

- Biter Florin – colonel de politie, lector la Academia de Politie, credit luat in septembrie 1996, pe o perioada de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 61.378.000 lei, echivalentul a 19.100 dolari;

- Colita Eugen – colonel de politie, vicepresedinte a CS Dinamo, a luat un credit in octombrie 1996, pe o perioada de 25 de ani, in valoare de 121.300.000 lei, echivalentul a 36.800 dolari;

- Dragan Jenica – colonel de politie, fost sef al Directiei Arme si Munitii din IGP, implicat in dosarul Sexy-Club, a fost propus in 1996 drept membru al Board-ului international al controlului narcoticelor. Credit luat in octombrie 1995, pe o durata de 15 ani, in valoare de 40.339.000 lei, echivalentul a 18.600 dolari;

- Dulgheru Nicusor – colonel, seful revistei Ministerului de Interne, “Pentru Patrie”, credit luat in februarie 1996, pe o durata de 15 ani, pentru “imobil”, in valoared e 39.000.000 lei, echivalentul a 14.000 dolari;

- Fuica Lucian – colonel de politie, implicat in scandalul SINTOFARM, credit luat in ianuarie 1996, pe o perioada de 15 ani, pentru “imobil”, in valoare de 53.900.000 lei, echivalentul a 20.700 dolari;

- Jaravete Constantin – maior de politie, credit luat in august 1996, pe o perioada de 20 de ani, in valoare de 58.600.000 lei, echivalentul a 18.700 dolari;

- Juverdeanu Turcu Cristian – maior in Brigada Politie Rutiera a Politiei Municipiului bucuresti, credit luat in octombrie 1996, pe o durata de 12 ani, pentru “imobil”, in valoare de 62.820.107 lei, echivalentul a 19.000 dolari;

- Nencescu Marian – maior de politie, fost sef al Editurii Ministerului de Interne, credit luat in octombrie 1996, pe o durata de 5 ani, pentru “bunuri”, in valoare de 10.000.000 lei, echivalentul a 4.900 dolari;

- Nenu Adrian – general de politie, directorul Asociatiei Cultural Educative “politia Vranceana”, fost sef al Inspectoratului Judetean al Politiei Vrancea, credit luat in iunie 1996, pe o perioada de 10 ani, pentru “imobil”, in valoare de 73.000.000 lei, echivalentul a 24.000 dolari;

- Neda Haralambie – colonel de politie, seful Serviciului Relatii cu Presa al Ministerului de Interne, credit luat in august 1996, pe o perioada de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 81.700.000 lei, echivalentul a 26.000 dolari;

- Manoliu Constantin – colonel de politie, consilier al generalului de divizie Pavel Abraham, secretar de stat in Ministerul de Interne, credit luat in mai 1996, pe o durata de 5 ani, pentru “auto”, in valoare de 10.000.000 lei, echivalentul a 3.500 dolari;

- Moldoveanu Titus – locotenent-colonel de politie, implicat in dorasul “Sexy-Club”, credit luat in 1996, pe o perioada de 5 ani, pentru “bunuri”, in valoare de 10.000.000, echivalentul a 3.400 dolari;

- Moise Romica – maior de politie, directorul Editurii Ministerului de Interne, credit luat in septembrie 1995, pe o perioada de 15 ani, pentru “imobil”, in valoare de 24.369.000 lei, echivalentul a 11.600 dolari;

- Pantea Angela – ofiter in cadrul Serviciului Antidrog din Inspectoratul General de Politie, credit luat in ianuarie 1996, pe o perioada de 5 ani, pentru “imobil”, in valoare de 31.849.274 lei, echivalentul a 12.300 dolari;

- Perca Ilie – colonel de politie, adjunctul sefului Directiei Antidrog din Inspectoratul General de Politie, credit luat in februarie 1996, pe o perioada de 4 ani, pentru “bunuri”, in valoare de 7.000.000 lei, echivalentul a 2.500 dolari;

- Petrescu Leontin – inspector sef la Directia de Evidenta a Populatiei din Inspectoratul General de Politie, credit luat in octombrie 1996, pe o perioada de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 50.125.325 lei, echivalentul a 15.200 lei;

- Pojoranu Ion – colonel de politie, credit luat in martie 1996, pe o perioada de 5 ani, in valoare de 42.539.920 lei, echivalentul a 14.900 dolari;

- Toba Petre – colonel, seful Directiei pentru Straini din Ministerul de Interne, credit luat in iunie 1996, pe o perioada de 5 ani, in valoare de 15.000.000 lei, echivalentul a 5.000 dolari;

- Toderica Mircia – colonel de politie, adjunctul Sefului Directiei Politiei Rutiere, credit luat in septembrie 1996, pe o perioada de 5 ani, pentru “auto”, in valoare de 8.000.000 lei, echivalentul a 2.500 dolari;

- Tiganus Marian – locotenent-colonel de politie, Seful Politiei Sectorului 3, credit luat in octombrie 1996, pe o perioada de 10 ani, pentru “imobil”, in valoare de 130.500.000 lei, echivalentul a 40.000 dolari;

- Vintileanu Ionela – colonel de politie, director adjunct al Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, credit luat in noiembrie 1996, pe o perioada de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 59.300.000, echivalentul a 17.100 dolari;

- Voaides Gavril – locotenent-colonel de politie, adjunctul comandantului Politiei Piatra Neamt, credit luat in august 1996, pe o perioada de 10 ani, pentru “imobil”, in valoare de 55.900.000 lei, echivalentul a 17.800 dolari;

- Vornicov Mihail – maior de politie, seful Serviciului Straini si Probleme de Migrari din Politia Capitalei, credit luat in iunie 1996, pe o perioada de 5 ani, pentru “bunuri”, in valoare de 8.000.000, echivalentul a 2.700 dolari;

- Haritonovici Razvan – fost presedinte al societatii de asigurari ASTRA, cercetat in dosarul privind devalizarea Bancii Romaniei de Scont pentru complicitate la delapidare, credit luat in februarie 1997, pe o perioada de 25 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 218.275.723 lei, echivalentul a 31.600 dolari;

- Ouatu Gheorghe – om de afaceri din Piatra Neamt, fratele lui Ioan Ouatu, UM 0962, credit luat in august 1996, pe o perioada de 6 ani, in valoare de 70.400.000 lei, echivalentul a 22.400 dolari;

- Tudorache Rizia – presedintele patronatului gazelor din UGOR 1903, fost lucrator la Directia Generala a Vamilor, credit luat in iulie 1996, pe o perioada de 20 de ani, pentru “imobil”, in valoare de 60.000.000 lei, echivalentul a 20.000 dolari;

Toti acestia sunt salariati cu care Ion Iliescu si PSD vaneaza si ataca cetatenii romani cu ajutorul institutiilor statului. Majoritatea creditelor favorizate, cu dobanda de 8-12%, ridicate de unii membri ai PSD de la BANCOREX au fost depuse la firma lui Razvan Firea cu sediul in str. Helesteului nr.1, sector1, Bucuresti, sotul lui Gabriela Firea, de la ANTENA 3, cu acordul lui Mugur Isarescu, Razvan Temesan si altii.
S-au strans miliarde de lei pe care apoi Firea i-a depus la Banca Agricola (care este devalizata la randul ei de membrii PSD), fiind numita ulterior Raiffeisen Bank. Aceasta banca acorda credite pentru locuinte, pentru cetatenii romani, numai daca depun mai intai 30% din valoarea creditului si lasa acesti bani doi ani de zile, abia apoi putand ridica creditul. Dar cetatenii sovietici care fac studii gratuite in romania peimesc credite nelimitate si nerambursabile pentru locuinte si alte bunuri. De la aceasta banca se putea ridica dobanda care varia in acea perioada intre 60 si 120%; iar membrei PSD primeau dobanda cuvenita de 50% din valoarea banilor depusi de firma lui Firea, care erau defapt rulati in afaceri personale de acesta. Trebuie sa precizam ca in continuare se dau credite favorizate, cu dobanda de 8-12%, angajatilor sii capilor Politiei, justitiei, Serviciilor Secrete si clasei politice, credite de miliarde de lei si milioane de dolari, pentru cumpararea de terenuri, construirea de locuinte si crearea de IMM-uri.

 
AGENTII KGB ARE AU PUS BAZELE CRIMEI ORGANIZATE FINANCIAR BANCARE IN ROMANIA… SI FIRMELE LOR

Vitali Ustroi (zis Usturoi) este patronul firmei Valeologia din Chisinau, fost ofiter al GRU (serviciul de informatii al armatei ruse), ofiter spetznaz (trupele speciale rusesti de asalt folosite pentru diversiuni in anii razboiului rece, care inca isi continua activitatile). Usturoi este mana dreapta in Romania a mafiotului rus Boris Birnstein, ofiter GRU instalat la Chisinau, Moldova, implicat in Lovitura de Stat din Decembrie 1989 din Romania, in afacerea Tigareta II, din 16-17 aprilie 1998 si acuzat de contrabanda cu substante radioactive in favoarea mafiei ex-sovietice Komunitatea K. Sub regimul Ion Iliescu-FSN, Bancorex a acordat credite patronului firmei Valeologia, Vitali Ustroi, cu care acesta a achizitionat autoturisme ARO pe care le-a comercializat in spatiul sovietic, iar prejudiciul se ridica la 3,9 miliarde lei si 137 milioane de dolari. Pentru acest prejudiciu au fost acuzati presedintele Bacorex, Dan Pascariu, Razvan Temesan, Gh. Carabasan, Adrian Constantinescu, Petre Dima, Daniel Ionescu, Nicu Stan si Nicolae Voiculet. Procurorul Alexandru Tuculeanu a dispus neinceperea urmaririi penale a intregului grup, iar ulterior procurorul a fost avansat director-adjunct.
Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu, Razvan Temesan, Gh. Carabasan, Adrian Constantinescu, Petre Dima, Daniel Ionescu, Nicu Stan si Nicolae Voiculet, vinovati de abuz in serviciu si de prejudiciu adus bancii, si procurorul Alexandru Tuculeanu pentru complicitate la prejudiciul adus banii.

Firma Astral din Bucuresti, a cumparat 1.816.113 dolari, dupa data de 4 mai 1992 – cand a intrat in vigoare noul “Regulament pentru Operatiuni Valutare” – la cursul de doar 226 lei/USD si nu la cursul de schimb al zilei, atunci cand s-au efectuat platile in valuta ale firmei Astral. Diferenta intre cele doua cursuri a prejudiciat Bancorex cu suma de aproximativ 1.800.000 dolari. De aceeasi “inginerie” financiara au mai beneficiat firmele: Dima, Armendi, Prodexport, Chimexim etc.
Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii.

Grupul de societati S.A.N.C.A., proprietatea unui sustinator FSN, Alexandru Raducan, prin Sucursala Lipscani-Bucuresti a Bancorex – a ridicat un cred in valoare de 45 milione dolari (in lei si valuta), in conditiile in care procentul de acoperire a S.A.N.C.A., prin ipotecare, se situa doar la 70% din valoarea creditelor. Directoarea sucursalei Lipscani, Ana Capetti, a transmis unor institutii financiare straine titluri de valoare ale bancii, in scopul de a obtine credit extern de 37 miloane USD pentru patronul S.A.N.C.A., fara aprobarea conducerii Bancorex. Razvan Temesan o denunta pe Ana Capetti care la randul ei il acuza pe acesta ca ar fi fost, in realitate, la curent cu creditele lui Raducan si ca i s-ai fi transferat bani din Bancorex in banci din strainatate chiar presedintelui Romaniei din acea perioada, Ion Iliescu. Banii nu au mai fost returnati.
Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan si directoarea sucursalei Lipscani, Ana Capetti, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii.

IIRUC Bucuresti, societate cu capital de stat in valoare de 11 milioane USD, si firma americana Victor, specializata in producerea unor componente electronice folosite si in industria spatiala, au fuzionat si au format compania mixta Megapower. In 1994, tribunalul din San Francisco declara compania mixta Megapower in stare prefalimentata. Cu toate acestea, Bancorex, prin Razvan Temesan, a acordat aceste companii un credit in valoare de 3,2 milioane USD, dupa o analiza efectuata de Grigore Mimut, directorul-adjunct al sucursalei Lipscani a Bancorex. Bancorex, prin satelitul sau Confidentia din Gibraltar, mai acorda un credit companiei mixte Megapower in valoare de 12 milioane USD, in total 15,4 milioane USD. Razvan Temesan il acuza pe Grigore Maimut pentru acordarea de credite fara respectarea normelor legale. Grigore Maimut il acuza pe Razvan Temesan ca ar fi, in realitate, la curent cu creditele acordate companiei mixte Megapower, dar acuza si o serie de politicieni care au sustinut creditarea acestei companii, printre care Florin Georgescu, Eugen Dijmarescu si Theodor Stolojan.
Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan si directorul-adjunct al sucursalei Lipscani, Grigore Maimut, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii, si Florin Georgescu, Eugen Dijmarescu si Theodor Stolojan pentru complicitate la prejudiciu adus bancii.

Firma Paniro Bucuresti a lui Sever Muresan se asociaza cu firma Croissant de France si ridica un credit de 16,6 milioane de franci francezi de la Bancorex, iar Sever Muresan ii transfera la Banca Dacia Felix din Cluj, sub titlu de contributie la capitalul social, si astfel grupul de firme al lui Sever Muresan devine actionar majoritar, cu 68% din Dacia Felix. Presedintele Bancii Dacia felix, Sever Muresan, cu complicitatea vicepresedintelui bancii, Mircea Hossu, primeste un credit ilegal de 334 miliarde lei, destinat achizitioanrii de otel beton care trebuia exportat societatii Cadewell din insulele Virgine. Mircea Hossu a intocmit documente false (asa cum fabrica serviciile de informatii de tip securist de obicei) din care rezulta ca Sever Muresan restituie care Dacia Felix contravaloarea bunurilor exportate, acoperind fictiv o parte din credit. Actele folosite de Mircea Hossu au fost emise de Fondo Sociale di Cooperazione Europeea, cu sediul la Milano, care ra societate a lui Sever Muresan si Mircea Hossu, societatea care nu avea dreptul sa efectueze operatiuni bancare. In baza unui ordin emis de firma de comert exterior Terra, Bancorex emite o scrisorare de garantie in favoarea firmei franceze Sever Muresan International Transaction pentru derularea unei afaceri fantoma. Sever Muresan, cu scrisoarea de garantie emisa de Bancorex si prin intermediul complicelui sau Mircea Hossu, ridica doua credite de la Dacia Felix in valoare de 17,5 miliarde lei si 160 milioane de dolari.
Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii Bancorex, si Sener Muresan si Mircea Hossu pentru complicitate la prejudiciu adus bancilor Bancorex si Dacia Felix.

Temesan, presedintele Bancorex, a atribuit 34 de autoturisme, proprietatea bancii, unor persoane si institutii de stat. Prejudiciul calculat: 591 milioane lei. Impotriva lui temesan existau acuzatii cu mult mai grave, in doua dosare penale, insa Parchetul l-a invinuit doar pentru afacera cu aautomobilele. Avocatii lui Temesan au reusit sa obtina eliberarea sub control judiciar.
Raspunzatori: fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan.

Bancorex a vandut firmei Elvila a lui Viorel Catarama, in afara pietei valutare, in cateva transe, 5,6 milioane USD.
Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii si de incalcarea Regulamentului Operatiunilor Valutare; si Viorel Catarama, pentru complicitate la prejudiciu adus bancii.

Bancorex acorda mai multe credite firmei Poolgec, a lui George Constantin Paunescu (agent CIA) fara acoperire in cont, prin eludarea normelor bancare. Bancorex, prin Razvan Temesan, a renuntat sa mai incaseze de la firma Poolgec – George Constantin Paunescu dobanzile de 6% pe an, care se percepeau creditelor restante, ducand al un prejudiciu adus Bancorexului de 198 milioane lei. Cu creditul de la Bancorex, George Constantin Paunescu devine actionar majoritar la Bancoop.
Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii si de incalcarea normelor bancare; si George Constantin Paunescu pentru complicitate al prejudiciu adus bancii.

Firma DAC AIR, a lui George Constantin Paunescu, a beneficiat de o linie de finantare in valoare de 20 milioane dolari de la Bancorex. Pana la schimbarea lui Razvan Temesan cu Florin Ionescu, Bancorex achitase 6 milioane dolari. Florin Ionescu a refuzat sa mai plateasca diferenta de 14 milioane dolari si a inchis linia de credit. Ulterior Bancorex fuzioneaza cu BCR, iar BCR a cedat la AVAB (Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare) creditul de 6 milioane dolari. George Constantin Paunescu nu a mai inapoiat datoria de 6 milioane dolari si a actionat in instanta BCR, ca urmas al Bancorex, si a obtinut o sentinta definitiva care obliga BCR la plata diferentei de 14 milioane dolari ca finantare, suma pe care o plateste statul roman, si daune de 200 milioane dolari, reprezentand dobanzi, penalitati si daune interese, calculate unilateral de la data la care s-a intrerupt linia de credit, deoarece au pierdut mai multi bani prin nederularea unor afaceri programate.
Pe 5 august 2004 apare in presa stirea ca AVAS (Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, “mostenitoarea” AVAB) trebuie sa achite 14 milioane dolari, imprumut care i-a fost suspendat lui Paunescu, si daune de 200 milioane dolari dobanzi, deoarece intreruperea liniei de credit i-ar fi adus prejudicii serioase.
Raspunzatori: fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan, vinovat de abuz in serviciu, prejudiciu adus bancii si de eludarea normelor bancare; si George Constantin Paunescu, pentru complicitate la prejudiciu adus bancii.

Firma Silvesta, a generalului SRI Marian Ureche – a beneficiat de un credit de 22 milioane dolari de la Bancorex. Administrator al firmei Silvesta este colonelul Ilie Stanciu, fost ofiter de securitate, banii fiind utilizati in traficul de motorina de la Jimbolia. Cele 22 milioane de dolari nu au fost restituite.
Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii; si Marian Ureche, pentru complicitate la prejudiciu adus bancii.

Firma SECON SA a lui Adriean Videanu, in perioada 1998-1999 face un credit la Bancorex in suma de 5.602.766 franci francezi, garantat de statul roman, pentru procurare de utilaze, instalatii si construirea unei statii de imbuteliere GPE, credit nerambursat si preluat de AVAB-AVAS.
In 2005, cand Videanu a ajuns primar al Bucurestiului, i se publica averea, dupa ce a furat poporul prin SAFi impreuna cu Viorel Catarama si altii. Videanu a participat la devalizarea Bancorex si apus laba pe industria marmurei. Este milionar in dolari exploatand bogatia naturala a statului, de care ar trebui sa beneficieze poporul roman, iar cetatenii Romaniei nu primesc salarii, pensii si medicamente. Mai mult, Adriean Videau, ca primar al capitalei, face un credit extern de 500.000.000 euro pentru refacerea pasajului de la Basarab Si pentru a cumpara tramvaie din strainatate. Este interesant de aflat la cat se ridica valoarea comisionului lui Adriean Videanu din acest credit, din cumpararea tramvaielor si din construirea podului. Oricum, creditul, dobanda si comisionale lui Adriean Videanu sunt platite de poporul roman.
Adriena Videanu are o avere declarata de 30 milioane dolari, castigata din industria marmurei. A ocupat si scaunul de parlamentar. Cand a fost pus sa aleaga intre afaceri si fotoliul de deputat, Videanu si-a dat demisia din Parlament si s-a intors la afaceri. Titan Mar este firma cu care s-a lansat in sectorul privat in 1990. La vremea aceea era doar o simpla afacere de familie. A atras apoi in acest business doua fonduri mari de investitii – Fondul Romano-American pentru Investiti si Fondul Roman de Investitii.
In prezent, Adriean Videanu si sotia sa, sunt actionari, prin Titan Mar, la una dintre cele ami mari companii de exploatare a carierelor de piatra si marmura – Marmosim – firma considerata astazi liderul national in domeniul rocilor ornamentale. titan Mar detine 94% din actiunile Marmosim. Investitia in cariera de la Ruschita, 76 milioane de dolari, a facut ca cifra de afaceri a companiei sa creasca substantial. In ultimii doi ani, vanzarile companiei au crescut continuu, iar profiturile sunt din ce in ce mai mari. 70% din productie este destinata exportului. Cele mai mari cereri de marmura vin din partea Arabiei Saudite, urmata de Japonia, Germania, Italia, Singapore. Anul acesta compania Marmosim a primit comenzi importante de marmura pentru una din cele mai mari lucrari investitionare din lume. Vilele de categoria A din Palm Island, insulla in forma de palmier care se constituie in Dubai, in golful arab, vor fi executate cu marmura de la Ruschita. Partea lui Videanu de actiuni Marmosim valoreaza astazi peste 30 milioane de dolari.

CE INSEAMNA PRIVATIZAREA IN ROMANIA

Dupa Lovitura de Stat din Romania din decembrie 1989, multi agenti ai serviciilor de informatii (din fosta Securiate, Directia de Investigatii Externe si Directia de Investigatii a Armatei) au ajuns ministri, secretari de stat, senatori, deputati, dar si manageri, directori sau sef de sectii la fostele intreprinderi de stat. Impreuna cu rudele si protejatii lor, ei si-au facut firma private care isi desfasoara activitatea chiar in interprinderile si institutiile statului roman, acolo unde acestia sunt angajati, firme cu care devalizeaza institutiile statului.
Cu ajutorul firmelor private, anumiti ministri, secretari de stat, deputati, senatori, manageri, directori, sef de sectii si rudele lor beneficiaza de contracte pentru lucrari de intretinere, de reparatii, constructii, aprovizionare, productie si alte servicii, in toate institutiile statului roman.
In firmele private din institutiile statului roman au fost angajate cadre noi, care au inlocuit angajatii de drept din aceste institutii, prin renumita restructurare si disponibilizare abuziva. Aceasta inseamna defapt inlocuirea salariatilor cu vechime in interprindere cu alti salariati, adusi de conducerea acestor institutii, care sunt rude sau protejati ai acestora. Firmele private ale demnitarilor si ale rudelor lor risipesc fondurile acestor institutii, banii intrand in buzunarele lor si ale rudelor lor. Toti acestia sunt protejati de SRI, Justitie, Parchet si Politie.
Mai nou au intrat in acest joc si cetateni arabi, cum este cazul lui Omar Hayssam, care are o firma privata de intretinere a parcului auto de la Senatul Romaniei. Agentii arabi au intrat in sistemul de privatizare in urma unor disponibilizari abuzive si ilegale de personal. La polul opus, salariatii romani angajati la firmele arabesti, cu sau fara carte de munca, deseori nu isi primesc salariile cuvenite.
Numerosi cetateni ai Romaniei “s-au privatizat” si, interprinzatori fiind, sia-u deschis chioscuri in toate orasele tarii. O mare parte au fost insa desfiintate rand pe rand de catre clasa politica. La aceasta actiune a contribuit si Traian Basescu in perioada in care a fost primar al Capitalei. Chioscurile agentilor arabi si ale prietenilor lor nu sunt insa desfiintate si isi continua activitatea. Mai mult, unii romani care detineau chioscuri sau tarabe, aveau datorii la banci si la persoane particulare in lei si dolari, girand cu propria locuinta aceste credite. Dupa desfiintarea chioscurilor au ajuns in strada, fara chioscuri, fara locuinte si fara hrana.
Ion Iliescu si PSD, pentru a intra in legalitate cu terenurile, padurile, casele si interprinderile facute cadou agentilor arabi si internationali care au participat la Conspiratia Internationala din Romania din decembrie 1989, formuleaza o noua Constitutie a Romaniei in 2003 (“parinte” al acesteia fiind Antonie Iorgovan, membru PSD si avocatul lui Omar Hayssam), Constitutie ce a fost aprobata prin refendum. La aporbarea Constitutiei a atarnat greu votul tinerilor Romaniei, care au fost mintiti ca nu vor mai face armata. Noua Constitutie prevede ca orice persoana de pe planeta poate cumpara teren, casa, padure sau fabrica in Romania. Insa dupa votarea Constitutiei, tinerii Romaniei sunt pasibili de 3 ani de puscarie daca refuza sa se prezinte la incorporare in armata.
Mai mult, in art. 72, aliniatul 2 al noii Constitutii se prevede ca ministrii, deputatii si senatorii, adica jefuitorii statului roman, hotii, banditii si escrocii, nu pot fi cercetati de Parchetul National Anticoruptie, ci numai de Parchetul de pe Langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar dupa ce dosarele ajung la Parchetul General, unde de obicei procurorii dau solutia de NEINCEPERE A URMARIRII PENALE (NUP). De fapt, prin aceasta actiune se urmareste pierderea urmelor jafurilor nationale si a vinovatilor. PSD, clasa politica in general, a infiintat comisii parlamentare si subcomisii pentru a se pierde urmele Loviturii de Stat din Romania si ale jafurilor nationale (vezi BANCOREX, conturile CRESCENT si altele).
Agentii sovietici-rusi SRI-KGB actioneaza dupa propriile principii si reguli care nu au nimic de-a face cu democratia si nici cu regulile economiei de piata. Ei sunt principalii vinovati pentru situatia in xare se afla in prezent Romania si tot ei sunt principalele surse de coruptie si de afaceri oneroase, ilegale. Ei sunt implicati in actiuni de contrabanda cu tigari, motorina, alcool, arme; sunt consilieri in directia falimentarii bancilor, organizatori ai escrocheriilor financiare sub acoperirea unor fonduri de investitii, care sunt serios sprijinite intotdeauna la nivel politic si logistic.
Numerosi securisti neincadrati in structurile serviciilor de informatii, in aparatul central sau teritorial al guvernului sau pe liste de candidati la elegeri, constituie o forta de elita, care se ocupa de falimentarea interprinderilor de stat, prin contracte de aprovizionare si desfacere supraevaluate, prin actiuni de import-export de avengura (trafic de tigari, arme, droguri, carne vie si altele) si prin controlul asupra restructurarilor si privatizarilor (adica vinderea interprinderilor – cu tot cu salariati, materii prime si produse – agentilor arabi si de alte nationalitati; vezi cazul IPRS-Baneasa si altele) si care constituie puntea de legatura intre SRI si clasa politica. Ulterior, dupa ce s-au imbogatit prin contrabanda de stat si jefuirea statului roman, acesti securisti au devenit la randul lor senatori, deputati, ministri, ori candideaza la presedentia Romaniei.

Generalul Milea este ucis

Ora 9:
Generalul Milea incearca sa vorbeascacu sotia la telefon, dar este atacat de un grup dincare faceau parte, printer altii, Gelu Voican Voiculescu, Cornelui Parcalabescu, seful Garzilor Patriotice si plutonierul Iulian Manole (membru al Garzilor Patriotice). Generalul Vasile Milea se lupta cu atacatorii, este lovit la cap, tintuit la pamant cu fata in sus si impuscat in piept de la o distant de 10 cm. Glontul iese din corp prin spate.

Sotia lui Milea, Nicoleta Milea, marturiseste ca a asistat prin telefon la asasinarea sotului sai:
“Eram la Predeal. Banuiesc ca era sotul meu; nu am auzit nicio voce in telefon. El era cu siguranta, pentru ca il cunosteam dupa respiratie. Respira foarte greu. Eu tipam la telefon disperata; nu stiam ce se intampla. Am intrebat:
-Val, tu esti?
Apoi a fost un moment de liniste, pe urma o lupta si un zgomot de lovituri. Dupa care s-a auzit o impuscatura. Pana la urma cineva a preluat telefonul si mi-a spus:
-Doamna, stai linistita, zgomotele si impuscaturile s-au auzit din strada.
Si a inchis telefonul. N-am apucat sa spun nimic, eram socata. Si nici nu am recunoscut vocea aceea. Am auzit mortea sotului meu la telefon.”

In strada circula zvonul ca generalul Milea s-a sinucis. In realitate, acesta a fost ucis de cei care au organizat Lovitura de Stat. Se zvoneste ca in locul generalului Milea, Ceausescu l-a numit pe generalul Victor Atanasie Stanculescu. In realitate, generalul Victor Atanasie Stanculescu l-a arestat pe Ceausescu in sediul CC al PCR si apreluat controlul asupra Armatei si a Ministerului de Interne.
Ora 11:
Generalul Victor Atanasie Stanculescu ii da ordin capitanului Marius Tufaru (ofiter de transmisiuni radio, care avea legatura cu unitatile si armata pe teritoriu) ca unitatile special ale Securitatii sa se retraga in galeriile si tunelurile subterane ale Bucurestiului (pe unde venisera) in asteptarea altor ordine si dispozitii.
In Bucuresti exista ramificatii ale tunelurilor si galeriilor subterane, controlate de SRI-KGB, care fac legaturi intre institutiile statului: Palatul Cotroceni, Casa Poporului (s-a aprobat construirea Catedralei Mantuirii Neamului in spatiu verde de langa Casa Poporului, dar deocamdata nu se poate construe in aceasta locatie deoarece acolo se afla tunelul subteran de legatura cu sediul Senatului Romaniei), Senat (la Senat exista si iesire exterioara in spatial verde din partea stanga a statuii lui Cornelui Coposu), Guvern, M.Ap.N, Consulatul Ambasadei SUA, din str. Batistei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, bd. Nicolae Balcescu – Campineanu nr.6 (cladire a Securitatii), Calea Victoriei (la parterul acestor cladiri existau nuclee ale unitatilor special ale Securitatii, dotate cu tehnica de supraveghere, ascultate si inregistrare), str. Ion Brezoianu, Hotel Bucuresti (membri ai unitatilor speciale ale Securitatii au iesit din tunelurile si galeriile subterane de sub Hotelul Bucuresti, dupa ora 21, si au ucis cetatenii aflati in fata hotelului).
Tunelurile si galeriile subterane au de asemenea ramificatii care ajung la diferite cazarmi, sedii ale Politiei, Jandarmeriei, Scoala Securitatii de la Baneasa, Ambasada Rusiei,Aeroportul Otopeni etc.

Sotii Ceausescu sunt dusi la Moscova

Trupele motorizate s-au retras spre cazarmi pe str. Stirbei Voda.
Ora 12.10:
Sotii Ceausescu, sub paza militara, parasesc CC al PCR cu elicopterul pus la dispozitie de generalul Victor Atanasie Stanculescu, ajungand pe aeroportul din Bacau si de aici la Moscova.
Este interesant de mentionat faptul ca dup ace elicopterul a parasit acoperisul sediului CC al PCR s-au aruncat din elicopter manifeste anti-ceausiste.
Dupa plecare sotilor Ceausescu, generalul Victor Atanasie Stanculescu se retrage la sediul Ministerului Apararii Nationale, unde avea legaturi telefonice directe cu Moscova-Gorbaciov si contact permanent cu generalul rus Piotr Lusev.
Cetatenii revoltati intra in cladirea Comitetului Central al PCR.
Acesta este momentul in care in scena Loviturii de Stat Dan Iosif. Acesta apare in balconul CC al PCR, alaturi de Petre Roman, Mircea Dioaconu si altii.
Gelu Voican Voiculescu este numit Seful Consiliului Sigurantei Nationale de generalul Victor Atanasie Stanculescu si intocmeste Ordinul nr. 1/1989, scris de mana si care nu are numar de inregistrare, in care se stipuleaza ca:
“Raman toate directiile cu urmatoarele modificari: Direstia a IV-a va fi incadrata cu ofiteri M.Ap.N. loiali Revolutiei. Actuala incadrare va fi redistribuita la unitatile M.Ap.N. ca ofiteri de trupa sau specialist, conform pregatirii acestora. Prima masura va consta in predarea de catre ofiterii CI a birourilor ocupate, odata cu documentele aflate asupra lor. Aceasta documentatie va fi predate organelor de comanda a unitatilor. Personalul Directiei a V-a (directia de paza a lui Ceausescu si a demnitarilor, care avea si o structura informativa) se demite din functie, cadrele fiind tecute in rezerva, cu exceptia acelora care s-au dovedit loiali prin misiunile indeplinite. Situatia de mai sus se extinde si asupra directiei a VI-a (Cercetari penale). Locurile ramase vacante vor fi completate cu cadre provenite din procuraturile civile.”
Ordinul 1/1989 este comunicat de generalul Victor Atanasie Stanculescu tuturor unitatilor speciale ale Securitatii.
Ora 12.25:
Colonelul Dumitru Burlan (sosia lui Nicolae Ceausescu) a vrut sa intre in CC al PCR la Directia a V-a. Pe masa avea o mapa in care lasase 5000 lei, dati de un prieten caruia ii cumparase un congelator cu 2 zile inainte, bani pe care trebuia sa-I duca acasa nevestei.
Burlan a vrut sa intre prin str. Boteanu, pe la garaj, dar este oprit de maiorul Buciu, care ii spune:
“Tovarasu’ colonel, veniti va rgo peste vreo ora, ca acum nu puteti sa intrati. Locotenet colonel Tudor si capitan Ciobanita sunt inauntru si predau Directia a V-a catre Ministerul Pararii Nationale.”
Directia a V-a trece in subordinea M.Ap.N. adica in subordinea generalul Victor Atanasie Stanculescu, Gelu Voican Voiculescu, gen. Nicolae Militaru, gen. Virgil Magureanu si Ion Iliescu.
Ceausescu “fugise” de un sfert de ora si Directia a V-a se preda.
“Ma Buciule, da’ tie nu ti-e frica sa stai aici? Cum stai tu aici, in vacarmul asta? Cum sa mai vine u peste o ora?”
“Tovarasu’ colonel, nu-I nici o problema.”
Scoate portofelul si arata:
“Eu am legitimatie de revolutionar”
Cu poza, Republica Socialista Romania, Buciu Gheorghe, revolutionary.
“Buciule, cine ti-a dat-o? Ca vreau si eu sa circul liber, sa nu ma intrebe unul si altul de vreo problema…”
“Stiti dvs. Ca mai scriam si eu cate o poezie, sunt prieten bun cu Aurel Dragos Munteanu (agent SRI-KGB, CIA si FRANCMASON) si el mi-a dat-o. Stau aici sa predam Directia a V-a catre M.Ap.N., iar la ora 16.00 trebuie sa fiu la Televiziune, sa ma intalnesc cu el acolo.”
“Bine Buciule…”
Maiorul Buciua fost impuscat la Televiziune, fiind singurul ofiter din cadrul Directiei de Securitate si Garda care a murit in decembrie 1989.
Generalul Neagoe fusese arestat, numai pentru pastrarea conspirativitatii, odata cu Ceausescu, de catre generalul Victor Atanasie Stanculescu si gasca lui. Dupa plecarea lui Ceausescu, gen. generalul Victor Atanasie Stanculescu ii pune la dispozitie generalului Neagoe un TAB, cu care acesta se deplaseaza la o amanta pe Banu Manta.
La televizor se striga:
“Unde-i primul terrorist al tarii?”
De la amanta, gen Neagoe este luat cu TAB-ul si dus la Ministerul Apararii Nationale pentru viitoarele actiuni terosiste, conducand din M.Ap.N. ofiterii directiei a V-a, prin tunelurile si galeriile subterane ale Bucurestiului, sa atace soldatii si cetatetii aflati in strada in noaptea de 22/23 decembrie 1989.
O parte a ofiterilor din Directia a V-a au fost prezenti la obiective in 21 si 22 decembrie 1989: Marea Adunare Nationala, Palatul Victoria, CC al PCR si Consiliul de Stat. In aripa din dreapta a Consiliului de Stat se afla Muzeul de Arta, iar ofiterii din Directia a V-a , in zilele de 21-22 decembrie 1989, au carat la subsol toate operele de arta. Se stia cu o zi mai devreme ca se va trage cu tunul in acest sector si de aceea au fost mutate acele opera de arta.
O parte a cetatenilor revoltati sunt manipulate si directionati spre Televiziune (in subsolul TVR se aflau, din 11 decembrie 1989, 400 de soldati care nu au intervenit sub nici o forma impotriva manifestantilor), de Securitate, comisii mixte ale armatei, si revolutionarilor au sigilat documente, intocmind o situatie a fisetelor metalice si a incaperilor in care acestea erau amplasate.
Manipularea manifestantilor in aceasta perioada este similara cu manipularea minerilor sin timpul mineriadelor, cand numerosi membri SIE, SRI-KGB, DIA au fost imbracati in mineri.
De asemenea, in diferite orase ale Romaniei, soldatii au fost manipulate, fiind directionati spre alte obiective decat cele stabilite initial. In acest sens, gen Degeratu de la Cluj, afirma ca:
“Cert este ca aproape nici una dintre subunitatile care au actionat la Cluj n-a ajuns in locurile in care trebuia sa ajunga. Nu stiu nici astazi, asa cum n-am stiut nici atunci, de ce a ajuns subunitatea cpt. Carp Dando, cea de la care a pornit primul incident, doar in intersectia din fata librariei de la Universitate. Ea ar fi trebuit sa ajunga la vreo 300 metri mai incolo, la Primaria Municipiului.”
Cpt. Carp Dando spune, in schimb, ca:
“Pe traseu am primit ordin sa ma duc acolo.”
In acelasi mod, minerii participant la “mineriade” au fost manipulate de SIE, SRI-KGB, DIA si Ion Iliescu si au fost directionati spre sedii de partied sis pre locuintele anumitor lideri ai opozitiei.

21 decembrie 1989:
Pe cand Ceausescu le vorbea participantilor la miting, s-au auzit focuri de arma.
La mitingurile lui Ceausescu, echipa de sonorizare utiliza o banda de magnetofon cu urale, aplauze si lozinci, care erau amplificate prin statii in intreaga zona.
O echipa alcatuita din oamenii ai Securitatii, instalata in podul Ateneului, s-a cuplat la reteaua de amplificare a Pietii Palatului si, in plina cuvantare a lui Ceausescu, a introdus in statie o banda sonora inregistrata la represiunea manifestantilordin fara Catedralei din Timisoara. Pe banda se auzeau tipete de femei, rapait de mitraliere si scrasnete de senile de tancuri. Cei prezenti la miting au auzit rapaitul de gloante si urletul femeilor ca si cum ar fi venit dinspre Piata Victoriei, dar cel mai mult a ingrozit participantii la miting zgomotul infricosator care de aceasta data era real si care venea de sub pamant, din tunelurile subterane. Aceste zgomote proveneau de la TAB-urile din tunelurile si galeriile subterane, care transportau unitatile speciale ale Securitatii.
Manifestantii aflati la miting in Piata Palatului intra in panica si incep sa se retraga in piata. Ceausescu nu intelege ce se petrece si striga:
“Stati linistiti, tovarasi!”
Striga si Elena Ceausescu, dar prea tarziu, metingul s-a terminat.
Manifestatii au fugit din Piata Palatului. O mica parte din ei au ocupat Piata Universitatii, formand un mic nucleu de rezistenta.
Zona din jurul Pietei Universitatii a fost incercuita imediata cu cordoane de militieni, care se gaseau la intrarea strazilor Dobrescu, Ion Campineanu, Biserica Enei, Edgar Quinet, Bd. Elisabeta (in zona strazii Academiei), Doamnei, Bd. I.C. Bratianu, Piata Rosetii si Batistei. Acestia nu lasau sa intre alti cetateti in Piata Universitatii, pentru a nu se mari numarul protestatarilor, dar s-a dovedint ca aceste cordoane nu erau eficiente. Cei care ajungeau in Piata Universitatii stateau pe trotuare si asistau la actiunea catorva cetateni – precum Dumitru Dinca, Nica Leon si altii – care aruncau cu pancarte si cu betele de la pancarte in TAB-urile cate treceau prin Piata Universitatii si strigau:
“Jos Comunismul! Jos Ceausescu!” si altele.
Ora 13:
A inceput sa creasca numarul protestatarilor, odata cu venirea studentilor in Piata Universitatii. Se striga in continuare “Jos Ceausescu”, “Moarte Dictatorului”, dar de aceasta data protestatarii se asezau in genunchi si cantau: “Desteapta-te romane!” TAB-urile nu mai intra in Piata Universitatii.
Ora 15,30:
36 de transportoare blindate sosesc la sediul CC al PCR.
Ora 16:
Zona Intercontinental este blocata de catre Securitate: Subunitatile de infanterie nu pot trece de barajele trupelor de Securitate de pe strazile adiacente.
Ora 16,30:
Sepetrece accidentul de la Sala Dalles, cu camionul scapat de sub control, care omoara sapte persoane. Militarii din zona Bd. Magheruau deschis foc – in plan vertical – pentru imprastierea manifestatilor.
Ora 17:
In zona Primariei Generale a Capitalei se formeaza un nou nucleu de agitatori, compusi din “turistii” sovietici membrii ai unitatii GRU (serviciul secret militar sovietic) – care au fost vazuti la Timisoara. Ei au coborat din autoturisme Lada si Dacia cu numere de TC. Nucleul alcatuit din turistii sovietici instiga multimea de curiosi sa formeze o coloana care sa urce spre Piata Universitatii.
Ora 17,15:
Agentii sovietici si o parte a multimii prezente in acel moment in zona Primariei Generale a Capitalei au plecat spre Piata Univerisatii.
Ora 22:
Derapeaza camionul cu butoaie de motorina si are loc incendierea baricadei le la “Dunarea” si avarierea TAB-ului.
(Ca o paranteza, la fel au procedat si Ion Iliescu si oamenii lui din SRI-KGB si la mineriade: au pus militienii sa dea foc la autobuze)
“Renumitul Revolutionar” Dan Iosif nu a fost vazut in 21 decembrie 1989 in Piata universitatii. El nu apare in grupul de manifestanti de la barajul Intercontinental. Exista casete video filmate acolo, iar Dan iosif nu apare deloc in aceste imagini. Probabil a stat ascuns prin boschetii de langa Dunarea, pentru ca dupa trecerea pericolului sa poata iesi erioc in fata la impartirea placintelor.
Ora 22,30:
Dinspre Piata Romana veneau TAB-uri, care trageau cu trasoare in aer, pentru a imprastia protestatarii din Piata Universitatii. Lunetisti postati pe acoperisul blocului Dalles – de vizavi de Intercontinental, pe coltul dinspre str. Batistei si bd. Balcescu – trageau in oameni, in gat si in cap. La subsolul blocului exista o intrare in galeriile si tunelurile subterane ale Bucurestiului, care erau controlate de agentii Securitati si ai KGB-ului.
Ora 1:
TAB-urile ajung in dreptul Facultatii de Geografie si trag in oamenii ce se aflau pe str. Edgar Quinet. Urmele lasate de gloante pe zidurile Facultatii de Geografie sunt vizibile si azi.
TAB-urile ajung in intersectia Pietii Universitatii si trag focuri de arma in directia bd. Elisabeta.
Piata Universitatii a fost incercuita de scutieri si au inceput bataile si arestarile celor ce protestau acolo. In statia de metrou din piata Universitatii au fost batuti si mutilati salariati ai metroului bucurestean.
22 decembrie 1989:
Gen. Militaru Nicolae a reusit sa stabileasca legaturi cu gen. Victor Atanasie Stanculescu, gen. Neagoe, seful Garzilor Patriotice, Corneliu Parcalabescu, cu unii ofiteri si subofiteri, printre care sublocotenentul Dumitru Iliescu (comandant de TAB care tragea in cetatenii romani aflati in Piata Universitatii in 21 decembrie 1989, devenit ulterior general si mare revolutionar, primind Medalia Revolutia Romana din decembrie 1989; implicat si in traficul de motorina de la Jimbolia), care asigurau securitatea sediului CC al PCR si sediul Consiliului de Stat.
Ora 7:
Nicolae Ceausescu l-a convocat pe gen. Vasile Milea la el in cabinet, pentru a discuta de situatia din Piata Universitatii. La sedinta participau Constantin Dascalescu, Iulian Vlad, Emil Bobu si Tudor Postelnicu. Ceasescu, auzind ca in Piata Universitatii au fost impuscati pestre 300 de oameni si au fost arestati peste 1000 de cetateni, vroia sa plece acolo sa vorbeasca multimii revoltate.

Lui Ceausescu i se cere sa renunte la presedentie
Ora 8,30:
Gen. Victor Atanasie Stanculescu, Gelu Voican Voiculescu, Corneliu Parcalabescu, col. Lazarescu, Nicoltoiu, Apostoiu, gen. Mugurel Florescu si altii, intra in cabinetul niu Nicolae Ceausescu si, sub amenintarea armelor, trec sub arest persoanele prezente in acel moment in cabinet: Constantin Dascalescu, Iulian Vlad, Emil Bobu, Tudor Postelnicu si gen. Vasile Milea. i se cere lui Ceausescu sa renunte la Presedentia Romeniei. Dupa un dialog de negociere a situatiei, in care gen. Victor Atanasie Stanculescu il informeaza ca armata si poporul sunt cu grupul lui, astfel ca trebuie sa le predea puterea in liniste si fara varsare de sange, incep incaierari intre cei prezenti si atacatori. Se trag focuri de arma. Gen. iulian Vlad, gen. Neagoe trec de partea atacatorilor. Gen. Milea reuseste sa fuga din cabinetul lui Ceausescu si ajunge in camera 621, etajul 6.

Va urma!

Sursa: “Dezvaluiri uluitoare despre modul in care este afectata Romania de gigantica conspiratie internationala a noii ordini mondiale”.
Autor: Valentin Manoliu

Istoria Portului Constanta

Avandu-si inceputurile in trecutul milenar al pamantului dobrogean, cetatea port Tomis fiinteaza inca din secolul VII i.e.n., cand colinistii greci din Asia Mica au fondat pe coastele Pontului Euxin (Marea Neagra) aproximativ 90 de colonii. Dominatia comertului grecesc, in timpul caruia Tomisul cunostea o continua dezvoltare, a durat pana in cea de-a doua jumatate a secolului I i.e.n., cand Imperiul Roman, aflat in plina expansiune, isi intinde granitele spre est, pana in tinuturile Scitiei Minor (Dobrogea de azi). In timpul Imparatului Constantin cel Mare al Bizantului, cetatii Tomis i se construise un nou cartier, Constantiana sau Constantia, care va deveni mai tarziu Constanta.
Din secolul al III-lea pana in secolul al XII-lea e.n., apupra cetatii s-au abatut valurile popoarelor migratoare, distrugand-o in mai multe randuri. In secolul al XII-lea, la chemarea Bizantului, in Tomis se stabilesc genovezii si apio venetienii. Astfel sunt construite porturile Constanta si Mangalia, atestate prin documente din 1318.
Incepand din secolul al XV-lea, Constanta, ajunsa in stapanire otomana, poarta numele de Kustendje. Datorita avantajului natural oferit de acest golf, cu o forma semieliptica, determinata de un iesind din linia coastei, avand o coarda de 1600m si o sageata de cca 600m, sultanul Medgid hotaraste construirea aici a unui port destinat exportului de cereale, lemne si vite din Dobrogea.
In anul 1857, odata cu scaderea puterii turcesti, compania engleza “Danube and Black Sea Railway” obtine concesiunea executarii caii ferate Constanta-Cernavoda (62km) si a portului Constanta. La inaugurare (1860), portul avea un bazin de 4 ha, adanc de 5,20m si era adapostit de un dig de 20m lungime.
In 1884, statul roman a cumparat de la englezi calea ferata si portul Constanta, comandand la diferite firme straine proiectarea unui port modernizat. Lucrarile de construire a portului, incepute in 1896 de o firma franceza, sunt preluate, in 1889, de catre statul roman si incredintate inginerului Anghel Saligny. Inaugurarea oficiala a portului Constanta a avut loc la 27 septembrie 1909.
Intre anii 1937 si 1943 s-a trecut la construirea santierelui naval de reparatii si a bazinului pentru docul plutitor. Anul 1944 gaseste portul Constanta purtand urmele adanci ale razboiului: parcul de nave comerciale distrus, scufundat sau capturat, platformele, magaziile, cheiurile, soselele si caile ferate deteriorate.
In perioada 1944-1950, situatia in portul Constanta ramane aproape aceeasi. Flota comerciala numara, in 1745, doar doua nave, iar capacitatea de transport a flotei maritime totaliza, in 1950, numai 20.000 tdw. S-a trecut apoi treptat la dotarea portului cu utilaje corespunzatoare. In 1965, suprafata portului era de 200 ha. Este anul in care s-a hotarat, in spiritul unei epoci noi, pe buna dreptate numita “Epoca Nicolae Ceausescu”, executarea lucrarilor de extindere si de sistematizare a portului Constanta.

Autor: Anca Rosu
Articol regasit in revista “Stiinta si Tehnica”, nr 11 din anul 1989.

Eforturi si rezultate

Cercetarile efectuate in vederea ameliorarii nisipurilor au condus la numeroase concluzii de respectarea carora depinde in mare masura posibilitatea de a practica o agricultura intensiva si de a obtine rezultatele scontate, scopul final al oricarei activitati. Astfel, o lucrare nu numai necesara, dar si obligatorie este nivelarea terenului. Aceasta, pe langa faptul ca asigura distributia uniforma a apei si ingrasamentelor, usureaza in perspectiva mecanizarea lucrarilor solului. Imediat dupa nivelare este bine venita mobilizarea terenului pe o adancime de minimum 40-50 cm. Pentru combaterea deflatiei eoliene in perioadele cu vanturi puternice (primavara si toamna), terenul se mentine acoperit cu vegetatie sau se protejeaza cu perdele de protectie formate fie din specii forestiere, fie din plante anuale inalte, cultivate sub forma de fasii. Dupa nivelare, nisipurile se cultiva timp de 1-3 ani cu plante pentru ingrasamant verde (secara, ridichii furajere, borceag etc.) sau se fertilizeaza cu gunoi de grajd (30-60t/ha), care sporeste materia organica din sol. La udarea culturilor, cel mai des folosita este metoda de irigare prin aspresiune; pentru vii si livezi de mare perspectiva este irigarea prin picurare.
In ceea ce priveste elaborarea tehnologiilor de cultura a plantelor, s-a avut in vedere stabilirea unor scheme corespunzatoare de asolamente si a unui sistem de agricultura specific nisipurilor si solurilor nisipoase in vederea ridicarii fertilitatii naturale a acestora. Cele mai bune s-au dovedit rotatiile de 3 si 4 ani cu leguminoase si ingrasaminte verzi: soia-grau+fasole-porumb; grau+fasole-porumb-mazare+ingrasamant verde; grau+ingrasamant verde-porumb-orz+fasole-cartofi timpurii+porumb. Folosirea solei amelioratoare de lucerna in amestec golomat sporeste continutul de materie organic al nisipurilor lasand in sol cantitati de ordinul a 7,2-8,6t/ha resturi vegetale, care imbunatatesc solul in azot biologic contribuind la cresterea recoletei, de exemplu, la porumbul cultivat post mergator, cu 56-68%.
Cercetarile efectuate in casa de vegetatie au vizat fertilizarea cu macro si microelemente a unor culturi (ovaz, porumb, soia etc.) pe nisipuri evidentiindu-se necesitatea aplicarii atat a macroelementelor, de exemplu a azotului, cat si a microelementelor, cum sunt zincul, borul, molibdenul.
O alta preocupare finalizata cu succes a constat in determinarea celor mai potrivite specii si soiuri de plante ce pot fi cultivate cu bune rezultate pe nisipurile ameliorate a perioadei optime de semanat, a adancimii, densitatii, a plantei premergatoare, acolo unde este cazul, a fertilizarii celei mai indicate, a momentelor de irigare a substantelor folosite pentru combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor, precum si a tipului de mecanizare a lucrarilor. S-a demonstrat practic ca aproape 3000 (in 1984 erau 2860) de soiuri din peste 100 de specii de plante studiate: cereale, plante tehnice si furaj, legume, vita de vie, pomi si arbusti fructiferi, dau, cultivate pe nisipuri recolte chiar mai mari decat pe alte soluri. In prezent, pe nisipurile luate in studiu de colectivul de cercetatori de la SCCCPN se cultiva 6 hibrizi tardivi si semitardivi de porumb, tot atatea soiuri de grau, 8 de soia, 4 hibrizi de floarea-soarelui, 4 de fasole boabe, cartofi, tomate timpurii si pentru industrializare, vinete, ardei, ceapa, pepeni verzi, flori si arbusti decorativi. Colectia de pomi fructiferi consta din: piersic-158 de soiuri, prun-45, cires-96, visin-42, mar-57, par-24, iar arbusti fructiferi (coacaz negru, coacaz rosu, zmeur si mar)- 15 soiuri. La vita de vie s-au studiat de-a lungu a 13 ani peste 600 de soiuri, din care se recomanda a fi cultivate pe nisipuri in conditii de irigare nu mai putin de 19, avand diferite destinatii: struguri de masa, pentru vinuri albe si rosii, pentru consum curent sau de calitate superioara.
In cadrul subprogramului “Producere si folosirea ingrasamintelor organominerale la diferite culturi pe nisipuri si alte soluri cu fertilitate redusa” s-au realizat, in colaborare cu Combinatul Chimic Craiova, mai multe tipuri de ingrasamant organominerale, care contribuie la ameliorarea insusirilor nisipurilor prin imbogatirea acestora cu materie organica. Au fost, deasemenea, stabilite tehnologiile de fertilizare cu ingrasamante organominerale a principalelor culturi pe nisipuri (porumb, grau, tutun, cartof, floarea-soarelui, sfecla de zahar, soia, lucerna, tomate, pepeni verzi, vita de vie).
Spatiu nu ne permite, din pacate, decat o succinta trecere in revista a celor mai importante rezultate ale activitatii de cercetare stiintifica desfasurata in cadrul SCCCPN Dabuleni in special in ultimii 20 de ani. Zecile de tehnologii de cultivare a miilor de soiuri de plante elaborate de catre oamenii de stiinta ce formeaza colectivul acestei statiuni se aplica azi pe o suprafata de peste 200.000 ha terenuri nisipoase din tara noastra cu rezultate foarte bune, acesta fiind cel mai bun raspuns la chemarea adresata de secretarull general al PCR, tovarasul Nicolae Ceausescu , si la recenta Plenara largita a Consiliul National al Agriculturii, Industriei alimentare si Gospodariri Apelor, cand spunea: “sunt necesare, deasemenea, masuri hotarate pentru a pune mai multa ordine in folosirea cat mai judicioasa a pamanatului de a nu ramane niciun metru patrat de pamant nelucrat, de a realiza lucrari de irigatii, de imbunatatiri funciare si de crestere generala a fertilitatii solului”.

Autor: Viorica Podina
Articol regasit in revista “Stiinta si tehnica”, nr 11 din anul 1989.