Ma voi intoarce….

Pentru tara noastra, unde suprafata arabila raportata la numarul de locuitori este relativ mica (0,43 ha), pamantul productiv a fost dintotdeauna unul cel mai de pret. Cu atat mai mult se pune acum problema cresterii, pe de o parte, a suprafetelor cultivabile, pe de alta parte a ridicarii productivitatii acestor suprafete cu cat, potrivit conceptiei partidului nostru, a secretarului sau general, tovarasul Nicolae Ceausescu, agricultura Romaniei trebuie sa dea productii tot mai mari, sigure si stabile in vederea satisfacerii nevoilor economiei nationale si aprovizionarii populatiei la nivelul cerintelor stiintifice de consum. Or, solurile nisipoase ocupa in tara noastra 345 900 ha, cea mai mare parte a lor aflandu-se in sudul Olteniei, dar si in nord-vestul Transilvaniei, in Delta Dunarii, in judetele Buzau, Galati, Vaslui. Asa se explica de ce activitatea in sectorul de cercetare al Statiunii Dabuleni se desfasoara in opt campuri experimentale: la Dabuleni, judetul Dolj, la Deveselu, judelut Mehedinti, la Ivesti, judetul Galati, la Insuratei, judetul Braila, la Rusetu, judetul Buzau, in Delta Dunari si la Valea lui Mihai, judetul Bihor. Sectorul de cercetare de la Dabuleni dispune de o suprafata de teren de 214 ha, o cladire ce adaposteste laboratoare, o casa de vegetatie cu aproape 1000 de vase si o sera pentru inmultirea rapida a soiurilor valoroase de vita de vie. Alaturi de sectorul de cercetare, activitatea statiunii centrale cuprinde, de asemenea, sectorul de productie si cel de pregatire a cadrelor. Sectorul de productie – avand o suprafata de 2800 ha din care 800 cultivate cu vita de vie, 600 cu pomi fructiferi, 1100 cu cereale si plante tehnice pentru samanta etc. – reprezinta totodata si sectorul-pilot unde se aplica cele mai noi rezultate obtinute de cercetarea stiintifica, in vederea verificarii lor in conditii de cultura mare.
In ceea ce priveste cercetarea stiintifica propiu-zisa, aceasta este organizata si se desfasoara pe baza programului “Cultura plantelor pe nisipuri”. avand ca obiective, pe de o parte, ameliorarea nisipurilor si elaborarea de tehnologii pentru cultura cerealelor si plantelor tehnice pe nisipurile ameliorate si neameliorate, precum si a plantelor hortiviticole pe nisipuri neamiliorate, iar de pe alta parte, producerea si folosirea ingrasamintelor organominerale la diferite culturi pe nisipuri si alte soluri cu fertilitate redusa.
Vorbind de nisipuri (din punct de vedere ai introducerii lor in circuitul agricol) pedologii precizeaza ca acestea reprezinta o roca si nu un sol, alcatuita, de regula, din particule de cuart rezistente la alterare sau/si din particulele altor minerale in curs de alterare (mica, feldspat, carbonat de calciu s.a) sunt lipsite de humus, nu prezinta coeziune, nu retin apa, nu contin substante nutritive si nu au capacitate de retinere a acestora. Spre deosebire de nisipuri, solurile nisipoase acumuleaza humus, desi in cantitati mici, iar insusirile lor morfologice, fizice si chimice sunt ceva mai clare si dispun de un anumit potential productiv.

Eforturi si rezultate

Cercetarile efectuate in vederea ameliorarii nisipurilor au condus la numeroase concluzii de respectarea carora depinde in mare masura posibilitatea de a practica o agricultura intensiva si de a obtine rezultatele scontate, scopul final al oricarei activitati. Astfel, o lucrare nu numai necesara, dar si obligatorie este nivelarea terenului. Aceasta, pe langa faptul ca asigura distributia uniforma a apei si ingrasamentelor, usureaza in perspectiva mecanizarea lucrarilor solului. Imediat dupa nivelare este bine venita mobilizarea terenului pe o adancime de minimum 40-50 cm. Pentru combaterea deflatiei eoliene in perioadele cu vanturi puternice (primavara si toamna), terenul se mentine acoperit cu vegetatie sau se protejeaza cu perdele de protectie formate fie din specii forestiere, fie din plante anuale inalte, cultivate sub forma de fasii. Dupa nivelare, nisipurile se cultiva timp de 1-3 ani cu plante pentru ingrasamant verde (secara, ridichii furajere, borceag etc.) sau se fertilizeaza cu gunoi de grajd (30-60t/ha), care sporeste materia organica din sol. La udarea culturilor, cel mai des folosita este metoda de irigare prin aspresiune; pentru vii si livezi de mare perspectiva este irigarea prin picurare.
In ceea ce priveste elaborarea tehnologiilor de cultura a plantelor, s-a avut in vedere stabilirea unor scheme corespunzatoare de asolamente si a unui sistem de agricultura specific nisipurilor si solurilor nisipoase in vederea ridicarii fertilitatii naturale a acestora. Cele mai bune s-au dovedit rotatiile de 3 si 4 ani cu leguminoase si ingrasaminte verzi: soia-grau+fasole-porumb; grau+fasole-porumb-mazare+ingrasamant verde; grau+ingrasamant verde-porumb-orz+fasole-cartofi timpurii+porumb. Folosirea solei amelioratoare de lucerna in amestec golomat sporeste continutul de materie organic al nisipurilor lasand in sol cantitati de ordinul a 7,2-8,6t/ha resturi vegetale, care imbunatatesc solul in azot biologic contribuind la cresterea recoletei, de exemplu, la porumbul cultivat post mergator, cu 56-68%.
Cercetarile efectuate in casa de vegetatie au vizat fertilizarea cu macro si microelemente a unor culturi (ovaz, porumb, soia etc.) pe nisipuri evidentiindu-se necesitatea aplicarii atat a macroelementelor, de exemplu a azotului, cat si a microelementelor, cum sunt zincul, borul, molibdenul.
O alta preocupare finalizata cu succes a constat in determinarea celor mai potrivite specii si soiuri de plante ce pot fi cultivate cu bune rezultate pe nisipurile ameliorate a perioadei optime de semanat, a adancimii, densitatii, a plantei premergatoare, acolo unde este cazul, a fertilizarii celei mai indicate, a momentelor de irigare a substantelor folosite pentru combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor, precum si a tipului de mecanizare a lucrarilor. S-a demonstrat practic ca aproape 3000 (in 1984 erau 2860) de soiuri din peste 100 de specii de plante studiate: cereale, plante tehnice si furaj, legume, vita de vie, pomi si arbusti fructiferi, dau, cultivate pe nisipuri recolte chiar mai mari decat pe alte soluri. In prezent, pe nisipurile luate in studiu de colectivul de cercetatori de la SCCCPN se cultiva 6 hibrizi tardivi si semitardivi de porumb, tot atatea soiuri de grau, 8 de soia, 4 hibrizi de floarea-soarelui, 4 de fasole boabe, cartofi, tomate timpurii si pentru industrializare, vinete, ardei, ceapa, pepeni verzi, flori si arbusti decorativi. Colectia de pomi fructiferi consta din: piersic-158 de soiuri, prun-45, cires-96, visin-42, mar-57, par-24, iar arbusti fructiferi (coacaz negru, coacaz rosu, zmeur si mar)- 15 soiuri. La vita de vie s-au studiat de-a lungu a 13 ani peste 600 de soiuri, din care se recomanda a fi cultivate pe nisipuri in conditii de irigare nu mai putin de 19, avand diferite destinatii: struguri de masa, pentru vinuri albe si rosii, pentru consum curent sau de calitate superioara.
In cadrul subprogramului “Producere si folosirea ingrasamintelor organominerale la diferite culturi pe nisipuri si alte soluri cu fertilitate redusa” s-au realizat, in colaborare cu Combinatul Chimic Craiova, mai multe tipuri de ingrasamant organominerale, care contribuie la ameliorarea insusirilor nisipurilor prin imbogatirea acestora cu materie organica. Au fost, deasemenea, stabilite tehnologiile de fertilizare cu ingrasamante organominerale a principalelor culturi pe nisipuri (porumb, grau, tutun, cartof, floarea-soarelui, sfecla de zahar, soia, lucerna, tomate, pepeni verzi, vita de vie).
Spatiu nu ne permite, din pacate, decat o succinta trecere in revista a celor mai importante rezultate ale activitatii de cercetare stiintifica desfasurata in cadrul SCCCPN Dabuleni in special in ultimii 20 de ani. Zecile de tehnologii de cultivare a miilor de soiuri de plante elaborate de catre oamenii de stiinta ce formeaza colectivul acestei statiuni se aplica azi pe o suprafata de peste 200.000 ha terenuri nisipoase din tara noastra cu rezultate foarte bune, acesta fiind cel mai bun raspuns la chemarea adresata de secretarull general al PCR, tovarasul Nicolae Ceausescu , si la recenta Plenara largita a Consiliul National al Agriculturii, Industriei alimentare si Gospodariri Apelor, cand spunea: “sunt necesare, deasemenea, masuri hotarate pentru a pune mai multa ordine in folosirea cat mai judicioasa a pamanatului de a nu ramane niciun metru patrat de pamant nelucrat, de a realiza lucrari de irigatii, de imbunatatiri funciare si de crestere generala a fertilitatii solului”.

Autor: Viorica Podina
Articol regasit in revista “Stiinta si tehnica”, nr 11 din anul 1989.